luni, 13 decembrie 2010

Pentru ea

Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teama de pacate,
Pentru ea e bolta mai albastra
Pentru limba, pentru limba noastra.
Dumnezeu prima oara
Cand a plans printre astre,
El a plans peste Tara
Cu lacrima limbii noastre!
Pentru ea ninsori se cern din spatii,
Pentru ea puternici sunt Carpatii,
Pentru ea e calda vatra poamei
Pentru limba, pentru limba mamei.
Pentru ea noi varuim peretii,
Pentru ea mai sunt raniti poetii,
Pentru ea cresc florile visarii
Pentru limba, pentru limba Tarii.
Dumnezeu prima oara
Cand a plans printre astre,
El a plans peste Tara
Cu lacrima limbii noastre!

duminică, 26 septembrie 2010

Priviti cum ghearele lui Iuda adanc se-nfig in noi

Pãmântul tãrii noastre geme !
Pãmântul care ne-a hrãnit !
Pãmântul tãrii noastre strigã,
De jidovime cotropit.
Cãci plaiurile mele sfinte,
Cãci codrii mei cei înverziti
Cãci muntii mei bogati în aur,
De jidovime-s jefuiti.

vineri, 3 septembrie 2010

Sa invatam sa iubim!

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea sa nu le pase. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai. Am invatat ca nu trebuie sa compari ceea ce Pot altii sa faca mai bine Cu ceea ce poti tu sa faci Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru ei Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi Am invatat ca poti continua inca mult timp Dupa ce ai spus ca nu mai poti Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, Cand trebuie indiferent de consecinte Am invatat ca sunt oameni care te iubesc Dar nu stiu s-o arate Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat Dar nu am dreptul sa fiu si rea Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, Nu inseamna ca nu se iubesc Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe Primul loc Si nu faptele sale Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea total diferit Am invatat ca indiferent de consecinte Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul ca si vorbitul Poate linisti durerile sufletesti Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult Iti sunt luati prea repede ... Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama, Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc Ca sa pot sa fiu iubit Tu? Ai invatat ceva?

miercuri, 21 aprilie 2010

LOVE 4 ALL (but not for me)

Aseara am fost la una dintre cele mai tari piese de teatru pe care le-am vazut in scurta mea viata.La baza piesa are personaje din comedia dell'arte , puse intr-o situatie amuzanta.Pantalone primeste cadou un caine de la un tip caruia ii tinea umbrela. El e tare suparat ca de cativa ani, tatal sau nu mai moare si are nevoie de ceva rapid si care sa nu lase urme. Apoi tipul care are nevoie de umbrela pleaca si-i lasa lui Pantalone cainele foarte paros . Un superb soare/luna rosu/rosie rasare, iar Arlechin cel modern isi face aparitia intr-un frac cu patratele, blugi rupti si un maiou. Apare si Colombina, de care el era indragostit , si-l trimite la piata, dupa ce il face cu ou si cu otet. Iar saracul de el e trimis ba la piata de Colombina, ba la un maaaaare Alchimist , de catre Pantalone.Pantalone avea si o fiica, Denisia, o tipa mataita care vroia o rochie noua, iar Pantalone nu vroia sa-i ia nici una , decat atunci cand se va marita.Saraca fata, s-a tot lamentat, dar taicasu nu zicea nimic.Si apare amorezul din condola, ce canta "Ooooo soooolleeee miooo". Domnul Arlechin s-a suparat pe el si a inceput sa-i dea indicatii: "umfla pieptul ! ", "sa se vada dintii !", "mai gros!"," cu mainele ridicate! ", " mai vioi! " , etc.O pune pe Denisia sa i se adreseze amorezului.Denisia: "Romeo, Romeo, unde esti tu Romeo...".Arlechin iar s-a suparat si Denisia a inceput sa planga ; a suflat nasul intr-o batista ciudata si i-a aruncat-o amorezului. Trebuia sa arate batista, dar cu partea curata, nu cu cea cu muci.Dupa multa osteneala, ajunge si Alchimistul, ce era imbracat intr-o haina ciudata si verde plina cu sticlute si cu o palarie ce semana cu caciula mea de arlechin , numai ca avea un balon in varf. Cica vroia 5 ducati pe o sticla cu o solutie care te facea iubit de cei mai rai caini. Pana la urma Arlechin o ia, dar din banii dati de amorez pentru serenada si trandafiri.Arlechin: Cumpara 50 de trandafiri.Amorezul: Da' ce, vrei sa-i dau flori ca la morti ?Arlechin: Pai la morti dai numar par.Amorezul: Si c50 nu e numar par ?!Arlechin: NU! Cumperi 50 si primesti unul gratis. Deci ii dai 51. Asta e numar impar.Dar Arlechin se imbata si apare incolacit intr-un trombon, ce semana cu natura mea statica de anul trecut (dupa cum a avut grija Bogdan sa-mi reaminteasca). O floare rosie statea la a sa ureche, dupa care i-a rupt petalele si a adormit.Dupa ce ca Arlechin a auzit discutia lui Pantalone cu Alchimistul, cum ca vrea bosorogul sa-l omoare pe celalalt bosorog mai batran, si cum ca vrea sa o marite pe Denisia cu Alchimistul, a vorbit cu fata in cauza, amorezul si Colombina, sa-i joace o farsa batranului Pantalone.Aici, cea mai frumoasa scena, a fost cand a venit vrajitoare Nu-stiu-cum (avea un nume cu S) ,cu "globul de cristal" si cu miscari de kon-fu, ce l-au impresionat foarte mult pe Stefy.Reusesc cei 4 sa ia inelul cu diamant rosu al lui Pantalone, dupa ce Arlechino a devenit Arlechina Balerina si "s-a casatorit" cu Pantalone. Dar cel din urma fiind amorezat, nu prea vroia sa o lase pe Arlechina sa plece, pentru ca vroia sa "consume" noaptea nuntii.Dar nu mai stiu cum, scapa si Denisia ,amorezul si Arlechin fug pe mare, iar in urma lor apare barca cu Pantalone si Alchimist. Totul s-a petrecut pe flash-uri si o muzica ce parea din filmele cu Charlie Chaplin. Asta e partea mea preferata.Finalul: Celalalt bosorog batran Pantalone s-a facut bine si s-a casatorit cu Colombina cu care a avut 2 copii . Denisia nu a ramas mult timp cu amorezul. Pantalone a murit de suparare sau ceva de genul asta. Nu mai stiu nici cu Alchimistul ce s-a ales; parca a fost descoperit si a facut altceva.Oricum...Arlechin a castigat la loto, dar prea tarziu, ca doar Colombina era deja maritata.In mare sau in mic, asta a fost piesa sau cam cu ce am ramas eu. Ar mai fi si rasetele si replicile bestiale....dar la povestit chestii reale nu le am asa ca...se la vi

joi, 15 aprilie 2010

Un banc dragut

Deodată, deşi pe jumătate adormită, ea simţi mângâierile lui. La început timide, ca şi cum i-ar fi fost ruşine. Apoi, mângâierile deveniră mai îndrăzneţe. Mai mult, şi mai mult, pe tot corpul ei, mâinile lui se plimbau cu nesaţ aşa cum se întâmpla - nu-şi aducea aminte exact - cam cu 4-5 ani în urmă. Senzaţii pe care le credea uitate se întorceau. Memoria sentimentelor era vie şi o ajuta să răspundă la fel. Mângâierile se îngrămădeau, se repetau, el o învăluia, o întorcea. Acum era ca un vârtej de senzaţii de nedescris. Deodată... nimic. Absolut nimic.- Ce s-a întâmplat? întrebă ea surprinsă. Te rog, nu te opri, mai vreau!- Sssttt... încercă el să o liniştească, gata, am terminat!- Cum adică ai terminat???- Gata, am găsit telecomanda, dormi liniştită!...

joi, 18 februarie 2010

Probabil o noua Revolutie

Stau de multe ori si ma intreb daca oamenii care au murit in revolutia din 89 nu au murit in zadar!De ce s-au zbatut saracii oameni pentru libertate?Care libertate?Oare putem numi ceea ce este astazi Romania o tara democrata???nu cred,e dureros sa-ti spuna batranii din ziua de azi ca inainte pe vremea lui Ceausescu erau bani cat de cat dar le lipseau mancare,iar azi exista mancarea;(cei drept plina cu toate E-urile)pe toate standurile din toate magazinele dar nu sunt banii.Am ajuns o tara in care probabil cat mai curand vom avea o taxa si pe aerul respirabil!Si va intreb din nou acum pe voi:De ce au murit saracii oamenii aia la revolutie?Pentru Patriciu si pentru Vantu?Cat credeti ca vor mai rezista saracii oameni pana cand vor iesi din nou in strada?Parerea mea e ca de data asta va fi mai rau decat in 89.L-am votat pe Basescu si ma caiesc,nu l-am votat pentru ca merita si cred ca multa lume nu la votat pentru ceea ce a facut el pana acuma ci pentru ca ceilalti contracandidati erau niste hiene(flamande rau de tot).Stiti zicala aia ..."Copilul cu mai multe moase ramane cu buricul (cordonul) netaiat"asa si noi,toti vor sa ne conduca dar nimeni nu e in stare sa faca asta.Tara e intr-o cadere libera si imi este frica ca in viitorul apropiat va fi o tara unde va predomina mizeria,saracia si ce e mai grav talharia.Si stau si ma intreb de ce au murit saracii oamenii aceea la revolutie cand probabil vom avea o noua revolutie?

luni, 15 februarie 2010

Luceafărul (parodie)

A fost odată ca-n poveşti,
A fost precum o boală,
Prin mândrul nostru Bucureşti,
O criză mondială.

Şi era una mare-n draci,
Şi mândră între toate.
Te temi de ea şi totuşi taci,
Deşi n-ai bani de rate.

Cobori în jos, Euro blând,
Alunecând pe spate.
Că de 5 zile-ntregi la rând,
Tu creşti de nu se poate.

Şi toate-n rafturi s-au scumpit,
Direct, şi nu pe faze.
Mai nou chiar Putin ne-a oprit
Conducta lui cu gaze.

Trăind în casa mea la bloc,
Căldură nu mai trece.
Caloriferul stă pe loc:
Nemuritor şi rece.

Corupţia la noi

Corupţia la loc de cinste îi
Imagine hilară
În ţară e pe locu-ntâi
"Dincolo"... brand de ţară!

Timpul. Marele Solvent.

"Timpul este moneda vieţii tale. Este singura monedă pe care o ai şi numai tu poţi hotărî cum o vei cheltui. Fii atent ca nu cumva să-i laşi pe alţii s-o cheltuie pentru tine".Asa zicea Carl Sandburg.
Nu am sa inteleg niciodata de ce timpul trece asa de repede;de ce imbatranim?de ce fara oxigen nu putem respira?De ce copii din ziua de azi nu mai joaca jocurile pe care noi le jucam in copilarie?Fiind dascal am fost cu preotul meu la multi oameni muribunzi care se aflau intr-o agonie,erau pe patul mortii,si intotdeauna am avut un sentiment tare ciudat atunci cand ma duceam la inmormantarea omului respectiv pe care-l vazusem cu cateva zile inainte ca traia si stau si ma intreb de multe ori de ce timpul bineinteles cu acordul lui Dumnezeu in viziunea mea are o putere nemarginita asupra noastra;n-am inteles niciodata de ce unii oameni traiesc 100-102 ani sau poate mai mult si altii pleaca dintre noi in floarea varstei.De ce in timp ne maturizam?sau de ce in timp ajungem sa cunoastem persoana de langa noi si sa o iubim din ce in ce mai mult?Ar putea fi socotit timpul ca fiind o unealta a lui Dumnezeu?Ce s-ar face omenirea daca n-ar fi timpul?...sau daca nu ar exista iubirea???